|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multiplele registre în care poate fi citită această carte fac din ea o scriere extrem de complexă, iar felul în care a fost concepută o face de-a dreptul extraordinară. Este scrisă într-o manieră aproape nonşalantă, o nonşalanţă izvorâtă din cunoaşterea propriei valori, devenind o carte care este bună pur şi simplu, fără să "cerşească" aprecierea noastră. Putând fi interpretată pe de-o parte ca un fantasy extraordinar şi diferit, pe de altă parte ca o bătălie interioară a sufletului adolescentin în derivă, unde aceste "Teritorii" le putem vedea ca o plăsmuire a unei minţi chinuite de copil pentru a putea face faţă necazurilor reale, sau, simplu, ca o metaforă a vremurilor noastre. Ai senzaţia că indiferent cum ai citi această carte şi cum ai interpreta-o, nu poţi da greş. Poate însemna altceva pentru fiecare cititor în parte, lucru care o face atât de intteresantă. Sau ... totul să nu reprezinte decât un vis? : "Când am un vis, singurul moment în care ŞTIU cu adevărat că e un vis este acela în care mă trezesc. Dacă visez şi, pur şi simplu, mă trezesc dintr-odată (...), atunci sunt cel mai surprins om din lume. La început, deşteptarea e aceea care pare ca un vis."
Cele două lumi paralele, între care pendulează Jack Sawyer în marea sa călătorie, sunt la fel de nedrepte pentru un băiat singur de 12 ani, iar cititorul nu ştie cu exactitate să aleagă care din lumi este mai periculoasă. În încercarea de a-şi salva mama, şi în acelaşi timp "Îngemănata" regină din Teritorii, Jack, care nu mai are un corespondent în acea lume paralelă, va întâlni oameni şi ... neoameni de toate formele, iar ceea ce impresionează la această carte este că până şi limbajul personajelor este adaptat la caracterul şi înfăţişarea acestora. Grija autorilor pentru detalii este remarcabilă, iar să-ţi vezi lumea prin ochii unui "Wolf" din Teritorii, şi mai ales să o "miroşi" cu ajutorul lui, devine o experienţă senzorială de excepţie, experienţă care îţi schimbă efectiv percepţia faţă de ce te înconjoară.
Pasaje de o frumuseţe rară se vor desfăşura în faţa cititorului, răsfăţându-l şi răsplătindu-l pentru timpul acordat lecturii. Şi metafora unei lumi bolnave, roasă ca de un cancer de mizerie, prostie şi de goana după înavuţire, care nu are nevoie pentru a se "vindeca" decât de atingerea unui Talisman magic, este mai convingătoare decât orice invitaţie la lectură aş putea lansa eu.
|
|
|
|
|
|
Post new comment