"Acum, forţa mea este o povară, setea permanentă de sânge, un blestem, iar făgăduinţa nemuririi, o cumplită cruce de purtat. Vampirii sunt monştri, criminali. Nu trebuie să uit niciodată, în veci, adevărul acesta. Niciodată nu trebuie să-l las pe monstru să preia comanda. Chiar dacă voi purta pururi vinovăţia pentru ce i-am făcut fratelui meu - alegerea pe care am făcut-o în numele lui - tot va trebui să mă feresc veşnic de calea întunericului pe care e atât de îndârjit s-o urmeze. El se desfată în violenţa şi libertatea noii sale vieţi, în timp ce eu nu pot decât s-o regret."
Al treilea volum din "Jurnalele lui Stefan" nu aduce mari inovaţii în ceea ce priveşte povestea, sau felul în care este redată, dar încheie frumos şi satisfăcător redarea întâmplărilor de dinainte de seria "Jurnalele Vampirilor". De aici înainte Stefan şi Damon îşi vor ocupa locurile cu care suntem familiarizaţi, iar "Nesaţul", pe lângă aventurile prin care trec cei doi fraţi, ne va prezenta în continuare şi frământările interioare ale celor doi. Astfel vom înţelege că, sub "scoarţa" groasă, Damon este tot un suflet chinuit, însă cu o modalitate de exprimare extrem de diferită faţă de cea a lui Stefan. Şi, în definitiv, nu asta şi-a dorit Stefan? A ales în locul lui Damon, iar alegerea făcută nu mai poate fi schimbată. Doar regretată..."Sunt blestemat. Acum e cât se poate de evident. Poate că asta înseamnă să fii vampir. Poate că tragedia şi răul sosesc împreună cu foamea şi colţii: nu e vorba doar să trăieşti hrănindu-te cu sânge omenesc. E nesfârşita singurătate, izolarea faţă de viaţa adevărată, şi faţă de relaţiile adevărate. Moartea va fi mereu prezentă, ca să mă despartă de cei pe care i-am iubit."
Această serie "Jurnalele lui Stefan" va cuceri inimile fanilor care au tânjit după cunoaşterea "secretele" fraţilor Salvatore, iar epoca desfăşurării evenimentelor, cu baluri, crinoline, galanterii şi "inimi zburdalnice", contribuie la reuşita acestui proiect. Şi, cu toate că farmecul incontestabil al "Jurnalelor Vampirilor", inclusiv "anexele" lor, m-a prins şi pe mine, poate că ar fi momentul ca L.J.Smith să ne ofere şi plăcerea de a regreta sfârşitul seriei.
Post new comment