"Acum, în vremea aceasta Doamne, cine este acela pe care ar trebui să-l caut, sau cine este acela la care ar trebui să batem? Sau cine poate să ne hotărască în privinţa cuvintelor despre care te vom întreba? Căci tu în minte ne-ai dat mintea Luminii şi ne-ai dat simţire şi un cuget foarte înalt; de aceea, nu se află nimeni în lumea oamenilor şi nimeni în înaltul eonilor care să poată hotărî asupra cuvintelor despre care noi întrebăm, în afară de tine, care pe toate le ştii şi eşti desăvârşit în toate; fiindcă noi nu cercetăm după felul în care cercetează oamenii lumii, ci întrebăm în cunoştinţa înaltului, ce ne-ai dat-o nouă..."
Eşti invitat să iei parte la marile mistere care stau la baza creştinismului. Chiar dacă face parte din scrierile nerecunoscute de dogmele oficiale, "Pistis Sophia" îl are în centru pe Iisus atotputernic, influenţând atât terestrul cât şi cosmicul. Aceste învăţături, sau pilde, sunt transmise ucenicilor după înviere, pilde diferite de cele transmise înainte de jertfă, poate datorită faptului că menirea sa pământească era încheiată.
Credinţa şi înţelepciunea (Pistis Sophia) vor fi personificate, iar toate încercările simbolice prin care trece acest dual personaj feminin vor fi dezvăluite în cadrul întâlnirilor, atât de ucenicii bărbaţi cât şi de femei, în mod egal şi echitabil, deşi într-un fragment se aminteşte de rezervele lui Petru: "Doamne, mintea mea pricepe în toată vremea, ca eu să vin oricând înainte şi să dau tălmăcire cuvintelor ce ea le-a grăit, însă eu mă tem de Petru, căci el mă ameninţă şi poartă ură celor de seama noastră."
Te vei declara vrăjit atât de simbolismul scrierii cât mai ales de perspectiva diferită pe care o oferă asupra Vechiului şi Noului Testament şi vei înţelege că până şi "moneda" credinţei are două feţe, sau ...chiar mai multe, pe care este reconfortant să le cunoşti.
Post new comment