"Bărbaţii şi femeile au nevoie, mai înainte de toate, de încurajare. Puterile lor fireşti de stăpânire ar trebui întărite, nu slăbite... În loc de a stărui mereu asupra greşelilor unui om, vorbeşte-i despre virtuţile lui. Încearcă să-l abaţi de la obiceiurile lui rele. Arată-i ceea ce are el mai bun, eul său adevărat, care îndrăzneşte şi acţionează şi câştigă! Influenţa unui caracter frumos, generos, optimist este molipsitoare şi poate schimba din temelii un oraş întreg... Oamenii răspândesc în jur ceea ce au mai bun în mintea şi în inima lor. Dacă un om este prietenos şi binevoitor, vecinii lui vor fi şi ei aşa, în curând. Dar dacă se ceartă şi se mânie şi judecă, vecinii lui vor răspunde la mânie cu mânie, şi vor adăuga şi pe deasupra! Când cauţi răul şi te aştepţi la rău, îl vei dobândi. Când ştii că vei găsi binele, îl vei primi..."
    Rar am întâlnit o carte care să stârnească o controversă atât de profundă în sufletul meu. Pe de-o parte, "Pollyanna", de zeci de ani, transmite acest mesaj pozitiv al "paharului plin", mesaj care a convins câteva generaţii deja să joace "jocul bucuriei". Pe de altă parte mi se pare puţin ipocrit faptul că nimeni n-a observat că acest "joc" nu pare alegerea de viaţă a bietei fetiţe, care trăindu-şi povestea presărată de necazuri, lipsuri şi dramă, este forţată ( acesta fiind cuvântul cheie) de cruda realitate să joace acest joc, în cazul ei cu un iz uşor grotesc.
    Este într-adevăr benefic să nu cedezi fatalităţii şi să încerci să întorci toate situaţiile, mai mult sau mai puţin plăcute, în favoarea ta. Dar, ca părinte, te întreb: este bine să-ţi supui copilul la lipsuri şi să îl înveţi "jocul bucuriei" pentru a i se părea totul "roz"? Când poţi alege, când eşti responsabil pe alegerile tale, "jocul bucuriei" pare o alternativă viabilă la stresul de zi cu zi, dar, hai, să le oferim celor mici jocuri adevărate şi fericire autentică, nu doar cea din poze sau închipuiri...
    Îţi recomand să acorzi din timpul tău acestei cărţi, pentru că este posibil ca tu să vezi lucrurile diferit. Probabil este unul din motivele pentru care "Pollyanna. Jocul bucuriei" încă se mai citeşte şi astăzi, la atâta timp de la prima apariţie şi, vorba între noi să fie, nu este tocmai... Balzac.

S-ar putea să vă placă şi ...

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Descoperiţi cărţile preferate folosind şi derulatorul de la mouse.