"Când am încetat să mă mai lupt cu toate lucrurile din jurul meu, toate lucrurile din jurul meu au început să se aşeze unde le era locul. Toată activitatea şi peisajul, şi pământul, şi cerul, şi chiar gândurile oamenilor. Toate încercau să alcătuiască o imagine. Iar eu pot să-mi simt locul în ea, aşa cum nu am putut până acum.(...) Ca şi cum, atunci când m-am deschis tuturor percepţiilor, lucrurile şi-au creat propria concentrare."
Ţi s-a părut vreodată că o existenţă normală tinde spre...banalitate? Ai crezut că poate eşti născut pentru ceva mai mult decât un trai liniştit şi plictisitor? Atunci te invit ca, alături de Katsa şi prietenii ei (foarte puţin numeroşi de altfel), să descoperi că a fi diferit, "înzestrat", este o mare povară, şi că oamenii deosebiţi sfârşesc prin a fi exploataţi de cei vicleni. Cu personaje de excepţie, "Darul" va reprezenta o lectură de calitate, ce-ţi va oferi dinamism, emoţie, dramă şi tandreţe, extrem de bine dozate.
Nu vei avea nici măcar un motiv să nu iubeşti spiritul luptător al Katsei, şi mintea ta o va suprapune în permanenţă peste imaginea eroinei din "Jocurile Foamei", astfel că satisfacţia cititorului ce a savurat aventurile lui Katniss Everdeen va fi nesperată. Chiar şi Po va putea fi comparat cu Peeta, iar legătura dintre cei doi protagonişti principali ai unui volum, asociată cu celălalt cuplu. Însă comparaţia se sfârşeşte aici, iar "Darul" va rămâne o carte cu un subiect original şi personaje convingătoare.
Poţi citi această carte şi ca pe o alegorie a însingurării "eroului" ca personaj legendar, şi a faptului că, de multe ori, însingurarea poate fi alungată prin acordarea unei şanse celor din jur. Vei înţelege că viaţa oricui poate fi radical schimbată, şi, de ce nu, îmbunătăţită prin iertare. Şi nu orice fel de iertare, ci iertarea de sine. Pentru că spiritul unui om "vertical" îl va pedepsi pe acesta dincolo de canoanele societăţii, iar iertarea de sine se instalează mult mai dificil decât cea primită de la cei din jur. Vei iubi această carte şi vei pătrunde în magica lume creată de autoare, singurul regret pe care-l păstrez în permanenţă fiind că, atunci când descopăr ceva din care nu aş mai dori să revin în "normalitate", vine în cantităţi mici, "trunchiat" şi trebuie să aştept continuarea.
Post new comment