Manual de pictura si caligrafie


Autor carte: 
Jose Saramago
Editura: 
Polirom
Anul: 
2010
Traducator: 
Georgiana Bărbulescu
Manual de pictura si caligrafie de Jose Saramago  -Carti bune de citit

    "Mă observ scriind aşa cum nu m-am observat niciodată pictând şi descopăr ce este atât de fascinant în actul acesta: în pictură, vine întotdeauna momentul în care tabloul nu mai suportă nici o trăsătură de penel în plus (prost sau bun, ea l-ar face mai prost), în timp ce rândurile acestea se pot prelungi infinit de mult, aliniind termeni ai unei adunări care nu va fi niciodată începută, dar care e deja, în această aliniere, o lucrare perfectă, o operă definitivă pentru că e cunoscută. Mai ales ideea de prelungire infinită e cea care mă fascinează. Voi putea să scriu mereu, până la sfârşitul vieţii, în timp ce tablourile, închise în ele, se opun, sunt ele însele izolate în pielea lor, autoritare, şi, la rândul lor, insolente."
    Mai întâi de toate trebuie să amintesc dificultatea de a situa această carte într-o categorie predefinită. Stilul de redare, subiectul, ideile transmise, deşi sub "umbrela" unei ficţiuni, sunt oglinda sufletului autorului. Îmbinând jurnalul cu autobiografia, sau impresiile de călătorie, această carte te va purta într-o lume cerebrală unde arta, ideologiile, convingerile, prieteniile, eroticul, totul este disecat cu ajutorul cuvintelor. Pictorul H. este imaginea omului frământat, a artistului copleşit de propria mediocritate, care încearcă să se reinventeze prin scris. Astfel vom descoperi alături de el "scripictura", o nouă artă, unde: "nu sunt prea multe deosebiri între cuvintele care uneori sunt vopsele şi vopselele care nu pot rezista dorinţei de a fi cuvinte." Această alegere a pictorului o vom înţelege pentru că: "Realitatea constituie intraductibilul, pentru că e plastică, dinamică. E şi dialectică. Ştiu câte ceva despre asta, pentru că am învăţat pe vremuri, pentru că am pictat ani de-a rândul, pentru că acum scriu. Chiar acum lumea se transformă acolo afară. Nici o imagine n-o poate fixa: clipa nu există. Valul care venea rostogolindu-se s-a spart deja, frunza nu mai e aripă şi nu va întârzia să troznească, uscată, sub picioare."
    "Manual de pictura şi caligrafie" este o carte despre care s-ar putea spune multe, dar nu este nevoie. Alegând-o şi citind-o te vei situa la alt nivel, vei vedea lumea prin ochii unui artist şi vei gusta din inconfundabilul şi inimitabilul stil al lui Jose Saramago: "Dacă vom începe să căutăm înţelesul muzicii, al filosofiei, al unei flori, nu vom înţelege nimic. Furculiţa are o funcţie. Literatura nu are o funcţie. Poate aduce alinare cuiva. Poate face omul să râdă. Dar ca s-o distrugi este de ajuns să nu mai respecţi limbajul. Şi iată cum totul începe şi se termină aici."

 





S-ar putea să vă placă şi ...

<<
  • Atingerea Cuantica. Puterea de a vindeca de Richard Gordon  -Carti bune de citit
  • Drama copilului dotat de Alice Miller  -Carti bune de citit
  • Calatoria devenirii umane de Osho  -Carti bune de citit
  • Efectul Umbrei. Revelarea puterii ascunse a sinelui tau real de Deepak Chopra, Debbie Ford, Marianne Williamson  -Carti bune de citit
  • Numerele si puterea lor oculta de Wynn W. Westcott  -Carti bune de citit
  • Filozofia si practica buddhismului tibetan de Dalai Lama  -Carti bune de citit
  • Eroul cu o mie de chipuri de Joseph Campbell  -Carti bune de citit
  • Destin, libertate si suflet de Osho  -Carti bune de citit
>>

Comments

Replied

Am dat like (pe Facebook)

Am dat like (pe Facebook) pentru cronică (faină) şi mai cu seamă pentru Jose Saramango (scriitorul) în general, care e unul dintre cei tare drag inimii mele...Volumul ăsta nu l-am cetit încă...Aştept să-l gasesc la librăria „Humanitas” la „solduri”, că dintr-un salariu (amputat şi ăla cu mai bine de 40%) de bibliotecar, nu-mi permit. Mi-am permis (greu) mai deunăzi să iau Cristian Bădiliţă, „Glafire. Nouă studii biblice şi patristice” (Polirom, 2008, 10 lei) şi Jean d’Ormesson, „Povestea jidovului rătăcitor” (Minerva, 2006, 8 lei). Îmi mai făcuseră cu ochiul (tot de la reduceri), simultan, Andrei Cornea („Noul, o veche poveste”, Humanitas, 2008) şi Ion D. Sârbu („12 scrisori exemplare”,ed. Genesis, 2002), ambele la doar 20 de lei. Dar resursele mele suple la conţinut se epuizaseră... Cam asta e... Bref, cititul, pentru mulţi români, a devenit de multişor un lux... Bine că mai sînt bibliotecile astea dar din păcate, la multe dintre ele, politica de achiziţii se cam face după ureche, başca faptul că şi lor li s-au diminuat drastic fondurile pentru achiziţii... Oricum, vă felicitit pentru acest demers (eroic, în vremurile astea de zaveră culturală şi nu numai) al vostru! Ave!

Post new comment

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.