"Adevărata inteligenţă este un exerciţiu de sinapsă; constă în a face cu îndrăzneală legături între fapte. În multe ocazii, doi neuroni din ramuri diferite, foarte apropiaţi unul de altul, nu au nevoie decât să-şi creeze o punte care să-i unească pentru a scoate la lumină concluzii noi, surprinzătoare."
Cum privim filele de istorie? Le punem vreodată sub semnul întrebării, sau le luăm ca atare şi le considerăm nişte adevăruri valabile şi demonstrate? În definitiv, vorbim despre adevăruri susţinute pe baza unor mărturii, a unor dovezi şi a unor goluri umplute cu multă imaginaţie. Şi dacă un capitol extrem de important al istoriei omenirii ar fi fost greşit redat? Dacă dovezile şi martorii au spus un "adevăr", ca să ascundă o mare înşelătorie? Cartea "Shangri-La" ne va supune atenţiei tocmai această posibilitate. Pornind de la una din speculaţiile privind soarta Fuhrerului, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi a doctrinei şi a viziunii lui, vom descoperi că, dacă ne păstrăm mintea deschisă, am putea întrezări oroarea ca adevărul istoric pe care-l cunoaştem să fie diferit. Suntem iniţiaţi, pe scurt, în hăţişurile viziunii naziste, fără a avea senzaţia că autorul s-ar situa complet de cealaltă parte a baricadei: "Ierarhii nazişti erau fascinaţi de păgânismul ancestral, de viziunea telurică asupra cosmosului pe care creştinismul a măturat-o. Cercetau criptoistoria, riturile lui Odin, ezotericul, ocultul, inclusiv paranormalul(...) Filosofia lor(...) a ajuns să devină un compendiu de tradiţii milenare, un corp doctrinar în care runele teutonice convieţuiau în armonie cu concepte budiste şi hinduse. (...) Şi, de asemenea, o infinitate de idei şi ipoteze care i s-ar fi părut oricărei fiinţe raţionale o adevărată aberaţie, o nebunie." "Naziştii credeau că arienii se trag dintr-un ţinut mitic, ascuns de negura timpurilor şi a gheţurilor. Credeau în legenda Hiperboreei, leagănul rasei lor, un creuzet al purităţii(...) Naziştii credeau că originea acelei civilizaţii superioare se afla în afara acestei lumi, că veniseră din spaţiul exterior. Capitala ei era Thule, Ultima Thule." Dacă la toate acestea mai adăugăm şi ideea că în toate maşinaţiunile mondiale societatea secretă "Ultima Thule" îşi are locul de frunte, vom obţine un volum pe care cititorul îl va savura cu siguranţă: "proiectul spaţial al Statelor Unite, primii paşi făcuţi de Nasa, a fost realizat datorită tehnologiei germane. Mii de patente şi invenţii ale naziştilor au reprezentat coloana vertebrală a exploziei dezvoltării tehnologice şi industriale din anii care au urmat."
O aventură cu implicaţii multiple, o goană, din păcate, din calea inevitabilului, un iureş din care personajele noastre nu au cum să iasă învingătoare. O carte care la final te va lăsa cufundat în gânduri, şi care, mai degrabă, lansează întrebări, decât să-ţi ofere răspunsuri: "Poate că este adevărat că ei au creeat o nouă Thule, dincolo de negurile Boreei, la ultima graniţă a lumii, în mijlocul gheţii veşnice.(...) Crucea de sub Antarctica."
Post new comment