"Întunericul nu este întotdeauna echivalent cu răul, la fel cum lumina nu aduce întotdeauna binele." Am avut dreptate să aştept al doilea volum din "Casa nopţii". Parcă limbajul adolescentin este un pic mai "periat" în această carte şi scenele de ritualuri penibile se vor restrânge la una singură, care nu reuşeşte să strice mai nimic din întreaga acţiune. Putem s-o punem pe seama maturizării personajelor, deşi ca şi timp nu a trecut mai mult de o lună de la povestea din primul volum, dar parcă s-a schimbat un pic registrul. Eroina noastră, Zoey, oscilează între trei atracţii "romantice": Heath, prietenul din viaţa anterioară, Erik, frumosul viitor vampir şi, cea mai interzisă dintre atracţii, Loren Blake, profesorul ei. Dacă relaţia cu Erik trece cumva pe planul al doilea de data aceasta, cea cu Heath va fi în prim plan şi ne va lăsa de câteva ori fără suflare. Grupul de prieteni va căpăta noi valenţe, trăirile "neoamenilor" nu vor fi chiar atât de diferite de cele ale oamenilor, şi avem acea senzaţie de familiaritate dulceagă, care dă succesul cărţilor împărţite în mai multe volume. Oricum puterile eroinei noastre sporesc, şi mai ales se răsfrâng şi asupra anturajului, lucru care nu poate decât să ne determine să savurăm lectura.
Post new comment