|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"...creierul meu nu se putea gândi decât la o singură frază: convinge-ne că te-ai aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Era cel mai cumplit lucru care mi se întâmplase vreodată. Niciodată, absolut niciodată, nu mă mai simţisem atât de rău şi nu mai fusesem atât de speriat. Cuvintele acestea, locul nepotrivit la momentul nepotrivit, aceste cinci cuvinte păreau o viaţă întregă legănându-se în faţa mea în timp ce mă zvârcoleam ca să mă menţin la suprafaţă."
Într-adevăr, întreaga aventură a acestei cărţi se declaşează în urma aflării eroilor noştri "la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit". Sau...poate că nu? Marcus, Darryl, Van, Jolu şi, mai târziu Ange, devin reprezentanţii unei generaţii. Vom vedea cum isteria poate avea consecinţe chiar mai grave decât atacurile teroriste, cum libertatea poate fi "interpretată" diferit, cum se adânceşte conflictul dintre adulţi şi adolescenţi. Vom iubi acest grup rebel, neînfricat, aflat la vârsta la care cu toţii avem aripi, suntem frumoşi, deştepţi şi ne apărăm dreptul la libertate şi intimitate. Vom înţelege că, odată cu înaintarea în vârstă, priorităţile se schimbă şi "avântul" anilor frumoşi se estompează, până la a dispărea de tot: "Am învăţat că nu poţi avea încredere în ei. Că-i ajuţi dacă nu te lupţi cu ei. Că, dacă-i lăsăm, vor transforma ţara asta într-o închisoare. Tu ce-ai învăţat, Van? Să te temi tot timpul, să stai locului, cu capul plecat, şi să speri că n-o să fii remarcată? Crezi că lucrurile vor merge mai bine? Dacă nu facem nimic, binele de acum e singurul de care o s-avem parte."
Vom devora cu nesaţ pagini cu o mulţime de informaţii, redate frumos şi extrem de limpede, astfel că din lectură rămâi şi cu altceva. Dar, de departe, cel mai important lucru pe care îl obţii din "Little Brother" este perspectiva diferită de a vedea generaţia "Google", respectul faţă de cei ce n-au "obosit" în a-şi cere drepturile şi care sunt mai puternici şi mai "verticali" decât s-ar crede.
Această carte nu este numai pentru tineri. Ar trebui citită mai ales de cei ce sunt prea ocupaţi cu a instaura "reguli" adolescenţilor, cei care nu-i înţeleg şi mai ales nu vor să-i înţeleagă, cei care consideră că s-au născut direct ..."adulţi". Şi, parafrazând un extras din carte, cred că întreaga lectură o putem rezuma prin: "E copleşitor în cel mai veridic sens. Te poate umple de veneraţie."
Post new comment