|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"O expresie franţuzească, l`heure bleue sau "ora albastră" se referă la ora trăită între lumină şi întuneric. Un timp apreciat pentru calitatea luminii şi totodată timpul când parfumul florilor este cel mai intens."
Cei ce au aşteptat cu înfrigurare continuarea seriei "Nemuritorii" vor primi această carte ca pe un frumos dar. Atingând toate "punctele cheie" pentru a deveni un succes în rândurile publicului "ţintă", adică adolescenţii, "Lună Albastră", ca şi "sora" ei "Evermore", va trece dincolo de aparenţe, oferindu-ne o lectură plăcută, extrem de satisfăcătoare şi deloc superficială. Ever şi Damen vor fi în continuare nucleul poveştii, iar încercările prin care trece dragostea lor eternă te vor emoţiona, indigna, înfuria, şi în cele din urmă resemna, pentru că vei înţelege realismul întregii situaţii. Cu alte cuvinte trebuie să lupţi dacă-ţi doreşti ceva cu adevărat, nu? Frământarea copilului rămas fără familie, şi mai ales sentimentul de vinovăţie al supravieţuitorului vor determina acţiunile eroinei noastre, care va avea de făcut alegeri extrem de complicate.
Cititorul va fi fermecat de acea posibilitate de a atinge adevărata magie a schimbării prin luna albastră: "Ideea general acceptată este că a doua lună plină a lunii calendaristice reprezintă o lună albastră. Însă mai există una, o concepţie mult mai ezoterică şi care susţine că adevărata lună albastră apare când există două luni pline, nu neapărat în aceeaşi lună calendaristică, ci în cadrul aceleaşi zodii. Este considerată o zi sfântă, una când legătura între dimensiuni este foarte puternică făcând-o astfel o perioadă ideală pentru meditaţie, rugăciune şi călătorii mistice. Se spune că, dacă valorifici energia lunii albastre din l`heure bleue, atunci tot felul de lucruri magice pot să se petreacă. Singurele limitări, ca întotdeauna, sunt ale tale." Iar dacă, măcar din când în când, am putea evada cu toţii într-un "happy place" gen Summerland, poate viaţa ar fi mai uşor de digerat.
"Lună Albastră" este exact aşa cum ne-am aşteptat: o carte bună, pe care o poţi citi chiar dacă ai trecut de băncile liceului, o carte foarte bine scrisă, care reuşeşte să capteze şi să transmită emoţiile personajelor, copleşind efectiv cititorul cu ele, o carte plină de magie, o carte ce te îndeamnă să visezi, şi, de ce nu, să crezi că, poate cândva, vei putea gusta şi tu din vraja lunii albastre...
|
Post new comment